Eticheta anvelopelor oferă cumparatorului informaţii relevante despre siguranţa și confort. Importante sunt informațiile ce se “ascund” sub clasificări și simboluri.
Totodată, eticheta anvelopelor ( agreata in UE) vă permite să faceți o comparaţie primară a anvelopelor în funcţie de aderenta pe carosabil umed, eficienta consumului de carburant şi nivelul de zgomot. Evident, testele sunt făcute de producător în anumite condiții. La achizitia unei anvelope, ar trebui tinut cont si de alti factori. Rezistenta la acvaplanare, durata de viata (cat de repede se tocesc), pastrarea calitatilor in timp si alti, analizati si evaluati de firme de specialitate.
EFICIENTA ANVELOPEI PRIVIND CONSUMUL
În ce fel reduc anvelopele consumul de carburant ?
Mai exact, o anvelopa de buna calitate, aceasta va opune o mai mică rezistență la înaintare, astfel că motorul depune un „efort” mai mic, astfel că și consumul de carburant este mai mic.
In mod evident, anvelopa nu deține un procent major in ansamblul general al consumului autovehiculului, dar evident e de luat în calcul.
Eficienta consumului de carburant este ordonat de la A la G, pe o scală cu cod de culori, astfel:
– A (verde) înseamnă eficiență maximă a consumului de carburant
– G (roşu) înseamnă eficiența cea mai scazută a consumului de carburant
(Clasa D nu se utilizează pentru autoturisme de pasageri, nu am idee de ce )
In cifre, APROXIMATIVE, diferenţa dintre clasa A şi clasa G ar putea însemna o reducere de până la 7,5% a carburantului consumat.
În viata reala, anvelopele din clasa A față de anvelopele din clasa G, ar economisi aproximativ 6 litri de carburant la fiecare 1.000 km. Consumul real de carburant depinde, in mod evident și de presiunea anvelopei, greutatea (incarcarea) vehiculului dar mai ales de stilul de conducere.
EFICIENTA LA FRÂNARE A ANVELOPEI
Pentru relevanță, testele sunt realizate potrivit conditiilor standard (legale, precum viteza) și factori fizici similari celor naturali, (precum temperatura exterioară, suprafața carosabilă, grosimea peliculei de apă de pe șosea). .
Legislația europeană impune următoarele condiții de testare :
– Anvelope de iarnă sunt testate la temperaturi între 2 si 20 grade.
– Anvelope de vară sunt testate la temperaturi între 5 si 35 grade.
– Frânare asistată de ABS, cu o viteză cuprinsă între 80 și 20 km/h.
– Stratul de apă va avea o grosime cuprinsa între 0.5 și 1.5 mm.
Clasificarea fiecărei anvelope este întotdeauna în raport cu un punct de referință comun si are ca reper distanța in metri pe care masina o parcurge din momentul acționării pedalei de frână și până la oprirea totală.
In momentul frânării, dacă mașina are (evident 4) anvelope clasa A, diferenta de oprire, (la 80 km/h), intre aceasta si una cu anvelope clasa G (nu Mercedes), poate ajunge până la 18m?!?!? (deci aproximativ de 4 ori lungimea masinii).
NIVELUL DE ZGOMOT AL ANVELOPEI
Eficiența zgomotului exterior, performanta anvelopelor se calculează in decibeli (dB). Practic se măsoară nivelul de zgomot produs de anvelope în timp ce mașina rulează cu 80 km/h.
Dat fiind faptul că valorile in decibeli nu sunt ușor percepute de oricine, referitor la partea nivelului de zgomot, se afiseaza reprezentarea grafică a unui difuzor cu unde, de regulă negre, reprezentând nivelul zgomotul produs.
Efectiv, clasificarea agreată este:
• 1 undă neagra: Silentioasa (cu cel putin 3 dB sub limita europeana)
• 2 unde negre: Moderata (intre limita europeana si 3 dB sub aceasta)
• 3 unde negre: Zgomotoasa (peste limita europeana)
